joi, 11 martie 2010

Intre generozitate si ignoranta-Povestea mea si a unui escroc

Aseara am avut cea mai tare experienta din viata mea. Eu am crezut ca pot face ceva frumos pentru o persoana aflata la nevoie, si mi'am luat cea mai mare tzeapa ever.



Naivitatea si ignoranta mea au intrecut orice limite.

Dar sa va spun povestea.

Pe la 10 si ceva seara, ma intorceam din oras. La metrou Universitate, la capatul scarilor rulante, un baiat m-a oprit. De obicei, nu bag in seama astfel de oameni, ascult poate si merg mai departe.

El mi-a zis: "Buna, eu sunt Andrei" "La multi ani de ziua femeii". Eu zambeam oarecum ironic si spuneam "Ma grabesc..." El spune: " Si eu ma grabesc...mergem impreuna..." Si vine dupa mine, umil, sincer....Imi spune ca de cateva ore este intr'o situatie cum nu a mai fost in viata lui...Era din Brasov, student la psihologie, incerca sa ma convinga ca e sincer, ca are nevoie de ajutor si vrea sa fie ascultat...eu mergeam mai departe...dar constiinta ma lovea.

Mereu am fost rea si egoista cu cei apropiati, si aseara am simtit nevoia sa fiu buna si sa ma rascumpar ajutand pe cineva care are nevoie....

"Ajuta'ma sa nu dorm pe strada...ajuta'ma..ajuta'ma"

Doamne, si parea atat de sincer....Venise la Bucuresti cu un pachet pentru aeroport....il dusese si patzise ceva cu trashcareta..oops..motocicleta :) Honda cmi-bbi-90877856-si asha mai departe ca nu ma pricep...

Ii trebuiau bani sa ajunga inapoi la Brasov...sa doarma in patul lui...Spunea ca nu vrea bani, vrea poate sa-i cumpar un bilet de tren..sa mergem la gara,imi lasa actele lui, geaca de pe el......Avea niste texte, probabil era student la Actorie si nu la Psihologie, dar mai stii....

Iti dau banii intreit, inzecit, esti singura care mi'a zambit, zambetul tau valoreaza mai mult decat oricati bani si toti oamenii de aici...eu spuneam ca nu am cum sa ii dau, ca il inteleg, el a zis: "Nu pleca!" De 5 ore stau singur la metrou si n'am vorbit cu nimeni...isi aprinde o tzigara, in incinta metroului...stau cu el, il ascult, suspicioasa si nehotarata...



Intr-un final m-am hotarat sa'i dau, nu mai conteaza cat....textele lui, in naivitatea mea, ma atinsesera mult la corazon...si tot o dadea ca mi'i da inapoi, ca mama mea iti da si de 3 ori...ca face...ca.....Da-mi Iban-ul si iti fac transfer bancar cum ajung la Brasov....suspicioasa deschid portofelul...cartonasul cu numarul de cont il lasasem in alt portofel..ma caut..ma dau de ceasul mortii.....pana la urma...si aici urmeaza MAREA INTAMPLARE :) de prostie crasa... ii dau cardul meu si il las sa scrie numarul de pe card, convinsa ca IBAN'ul are doar un RO sau SV in fata...si nu se va intampla nimic....imi va face transfer bancar de la Brasov....



Il bag in metrou cu cartela mea si ma ingroapa in complimente, de inger pazitor, de o sa ma rog pentru sanatatea ta, ca o sa te convingi de fel de om sunt, ca eu nu am fost crescut sa cersesc la metrou...ca se intoarce in Bucuresti si ma scoate la o cafea, ca's asha si etc s.a.md........



Plec acasa, mandra de mine ca am respectat filozofia budista, chiar daca am cerut banii inapoi, si numai pentru ca el a insistat...deja ma vedeam printul Sidharta cand iesise prima oara din Palat si vazuse suferinta....eram ..ce mai..plina de mine...



Imi lasase numarul lui(oare?) si numele intreg...acasa gasesc cartonasul cu IBAN-ul si ii trimit un mesaj pe telefon, uite asta e IBAN'ul...sa ajungi acasa linistit, sa imi dai un mesaj daca esti bine...si toate bullshiturile de fata buna ce eram...dar mi'a trecut!



Si comparand eu frumos IBAN-ul cu numarul de pe card..surpriza!!!!!!! De parca eu nu stiam...dar nu stiu..parca am fost vrajita..vai de mama mea in ce hal m'am speriat....Am iesit val vartej la 11 noaptea din casa spre bancomat...am alergat pana acolo...noaptea...intre Universitate si Romana....printre fetitzele trotuarului si baietzii veseli..... am ajuns la bancomat..banii neatinsi...i-am scos pe toti....

Intr'un suflet am ajuns acasa..

De prisos sa va mai zic ca nu am inchis un ochi toata noaptea...nu pot sa cred cat am fost de naiva..meritam sa mi se ia toti banii si sa-mi invat lectia..



Meritam sa ma dau cu capul de pereti pana imi trecea prostia...

7 comentarii:

costik_c spunea...

n ai fost prea cuminte ;))

kiki spunea...

hai mah, din greseli invata omul. :)

kaira spunea...

eu zic sa schimbi cardul ala btw

Hedonistiq spunea...

dap..l'am schimbat in dimineata urmatoare
l'am blocat si mi'au emis altul

dragonfly spunea...

draga de tine,cum ai fost tu pacalita...ntz ntz

e o placere sa'ti citesc blogul

Lelaina spunea...

Hehe... ceva al naibii de asemanator am patit eu. Tot asa am dat de un pustiulica dasta cu ochi de meilusel (albastri, mari), la TNB la scari acolo. Si imi baga textul pe care l-ai auzit si tu, mai putin partea de returnat banii. Eu eram destul de vesela in ziua, veneam de la o petrecere, en fin... i-am dat banii pe care i-aveam, nu multi dar avand in vedere faptul ca din principiu nu dau bani aiurea pe strada, pentru mine tot era un eveniment.

La vreo luna distanta ma gaseam la Sf Gh astepand tramvaiul. Ghici pe cine am vazut? Acelasi pusti, aceeasi placa. Am zis ca vad negru in fata ochilor... i-am zis sa faca pasi pana nu-l ajut eu cu un avant, ca i-am auzit repertoriul si alta data.

Needless to say ca de atunci nici nu ma mai uit cand aud vreun inceput de "ajuta-ma si pe mine..."

Dani spunea...

Interesanta povestea :).
Ps: frumos blog.Am dat de el intamplator de pe un forum...